Dedicata di a basilica di Santa Maria Maggiore, Santu di u ghjornu per u 5 d'Aostu

A storia di a dedicazione di a Basilica di Santa Maria Maggiore
Alzata prima per ordine di u papa Liberius à a mità di u IV seculu, a basilica liberiana hè stata ricustruita da u papa Sistu III pocu dopu u Cunciliu di Efesu affirmò u titulu di Maria cum'è Mamma di Diu in 431. Residendu à quellu tempu à a Mamma di Diu, Santa Maria Maggiore hè a più grande chjesa di u mondu in onore di Diu per mezu di Maria. Statu nantu à una di e sette colline di Roma, l'Esquiline, hà sopravvissutu à numerosi ristrutturazioni senza perde u so caratteru d'antica basilica rumana. U so internu cunserva trè navi sparte da culunnati à u stile di l'epica di Custantinu. I mosaici di u V seculu nant'à i muri testimunieghjanu di a so antichità.

Santa Maria Maggiore hè una di e quattru basiliche rumane chjamate cattedrali patriarcali in memoria di i primi centri di a Chjesa. San Giovanni in Laterano rapprisenta Roma, a Sede di Petru; San Paolo fuori le mura, a sede di Alessandria, presumibilmente a sede presieduta da Marco; San Petru, sede di Custantinopuli; è Santa Maria, a sede di Antiochia, induve Maria avia da passà a maiò parte di a so vita dopu.

Una legenda, micca ripurtata prima di l'annu 1000, dà un altru nome à sta festa: a Madonna di e Neve. Sicondu sta storia, una ricca coppia romana prumesse a so furtuna à a Mamma di Diu. In pretendenza, hà pruduttu una miraculosa nevicata estiva è li hà dettu di custruì una chjesa in u situ. A legenda hè stata longa celebrata liberendu una pioggia di petali di rosa bianca da a cupola di a basilica ogni 5 d'Agostu.

Riflessioni
U dibattitu teologicu nantu à a natura di Cristu cum'è Diu è omu hà righjuntu a frebba in Costantinopuli à l'iniziu di u V seculu. U cappellanu di u vescu Nestoriu cuminciò à predicà contru à u titulu di Theotokos, "Mamma di Diu", insistendu chì a Vergine era solu a mamma di Ghjesù umanu. Nestoriu accettò, dicretendu chì da avà Maria seria chjamata "Mamma di Cristu" in a so sede. U populu di Custantinopuli si hè ribellatu virtualmente contr'à a cunfutazione di u so vescu di una credenza preziata. Quandu u Cunsigliu di Efesu hà ricusatu Nestoriu, i credenti sò surtiti in carrughju, cantendu cun entusiasmu: «Theotokos! Theotokos! "